FOR THE ENGLISH VERSION CLICK HERE
In urma experimentului despre care am scris mai devreme aici, cel in care am putut sa urmaresc si sa ma bucur de modul dual in care intelegem lumina: particula sau unda, am cautat sa urmaresc felul in care modelul de difractie este influentat de modul in care este realizata stenopa.
Sunt convins ca oricine practica fotografia pinhole are cel putin odata curiozitatea de a-si realiza propria stenopa. Asa cel putin s-a intamplat in cazul meu. De catva ani imi fac propriile stenope.
Regula este una simpla: orificiul respecta formula d=c√ƒλ , materialul in care se practica orificiul trebuie sa fie cat mai subtire iar gaura circulara si fara bavuri. In ceea ce priveste formula nu trebuie sa fi matematician pentru a razbi: d este diametrul stenopei, c este constanta, ƒ este distanta focala iar λ este lungimea de unda a luminii pentru care se calculeaza stenopa.
Pentru calcul simplificat se poate apela la calculatoare online sau aplicatii cum ar fi cele ale Mr. Pinhole sau Pinhole Designer.
Initial procesul pe care il urmam era unul anevoios, realizand multiple orificii din care apoi dupa o masuratoare deloc usoara, determinam care dintre incercarile mele avea exactitatea necesara pentru a-mi servi ca si "obiectiv".
Cu timpul insa am observat variatii ale constantei c la diversi fotografi, incepand de la valoarea determinata de J. Petzval, ajungand la cea de 1.9 recomandata de Lordul Rayleigh pana la 1.562 derivata din postarea asta. Prin urmare valoarea pe care o poate constanta poate avea un impact semnificativ asupra diametrului stenopei.
Sa luam un exemplu: pentru o distanta focala de 50 mm avem:
332 µ pentru c=2
315 µ pentru c=1.9
259 µ pentru c=1,562
166 µ pentru c=1
Variatia asta m-a determinat sa ma uit spre burghie extrem de fine (multiplu de 50µ) si instrumente dentare pentru realizarea stenopelor. Cu alte cuvinte, in cazul in care intalnesc o situatie in care aparatul ce-l construiesc nu imi permite sa realizez distanta focala dupa o dimensiune prestabilita a stenopei, aleg o valoare apropiata a diametrului si realizez orificiul cu burghiul de diametru cel mai apropiat disponibil (de ex. atat pentru 259 µ cat si ptr 315 µ voi alege burghiul de 300 µ )
Mai jos trec in revista impactul asupra trecerii luminii prin cele mai des intalnite stenope:
STENOPA IN FOLIE DE ALUMINIU
Primul meu aparat pinhole avea o stenopa din folie de aluminiu alimentara. Cum una din reguli a fost acea de a avea un material cat mai subtire am ales aceast material crezand ca pot realiza o gaura suficient de "curata". Astazi nu mai folosesc folie alimentara din motive lesne de inteles: se rupe usor, este instabila si nu poate fi exact.
STENOPA IN TABLA DE ALUMINIU REALIZATA CU GRIJA
In cazul meu au urmat stenope realizate in tabla de aluminiu ale dozelor de bere. Acestea le realizam cu acul unui compas vechi, avand un suprot moale sub tabla. In acest mod perforam usor tabla, prin rotatii consecutive ale acului, pilind cu o pila de unghii marginea stenopei. Astazi inca ma intorc, cand ma grabesc, la stenope bune realizate in acest fel.
STENOPA IN TABLA DE ALUMINIU REALIZATA CU BURGHIUL, CU MARGINILE TESITE
Acesta este modul in care imi realizez stenopele. Mie si celor ce imi "comanda" stenope pentru aparatele lor pinhole. Folosesc burghie extrem de fine iar pentru a evita ca stenopa sa fie "cilindrica" si sa aibe bavuri perimetrale, tesesc cu freze dentare sferice gaura pe ambele parti ale tablei, obtinand in felul acesta o stenopa taioasa.
STENOPA IN TABLA DE ALUMINIU REALIZATA CU ACUL, NEGLIJENT
Din curiozitate am vrut sa vad ce se intampla cu modelul de difractie in cazul asa de des intalnit in relatie cu dozele de bere folosit la solargrafie, anume o gaura practicata neglijent cu un ac de cusut. Modelul de difractie vorbeste pentru sine.
STENOPA CUMPARATA - CAMERA HOLGA 120WPC
Pentru a avea un reper in ceea ce priveste stenopele de mai sus am verificat modelul de difractie de la aparatul meul HOLGA 120WPC. Stenopa acestui aparat este realizata industrial, cu aparate de precizie. M-am bucurat sa vad ca abordarea mea hand made este superioara celei industriale.
Cum am ajuns sa experimentez cu laser puteti urmari aici.
In cele ce urmeaza voi posta ce se intampla cand expui hartia fotografica unui laser verde ( 5000mw / 532nm ), cum arata modelul de difractie in cazul unui aparat single si double slit precum si ce se intampla cand interfereaza undele luninoase a doua stenope alaturate.
